UMF “Victor Babeş” Timişoara anunţă finalizarea proiectului NUTRIGEN, pentru personalizarea tratamentelor dietetice în obezitate

Social

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” (UMF) din Timişoara a anunţat finalizarea proiectul intitulat “Utilizarea modelelor nutrigenomice pentru personalizarea tratamentelor dietetice în obezitate” (NUTRIGEN), o premieră care şi-a propus să dezvolte şi apoi să implementeze principiile nutriţiei de precizie în tratamentul dereglărilor metabolice asociate obezităţii, atât la adulţi cât şi la copii.

“Proiectul a utilizat identificarea variaţiilor genetice pentru a prescrie adulţilor şi copiilor supraponderali un tratament cu alimente dietetice destinate unor scopuri medicale speciale. Studiul a generat, pentru prima dată la nivel mondial, un model aplicabil de tratament cu un aliment dietetic, adaptat patrimoniului genetic al subiecţilor incluşi în studiu. A fost identificat un model care ia în considerare dependenţa fenotipului biochimic de statutul genetic al pacientului, respectiv, scor de risc genetic pentru adulţii cu obezitate şi dislipidemie care răspund la tratament hipolipemiant. De asemenea, a fost aplicat un tratament cu un aliment dietetic pentru optimizarea tratamentului antidislipidemic (adulţi) sau al rezistenţei la insulină (copii) pe criterii nutrigenomice”, arată managerul de cercetare şi dezvoltare al UMF Timişoara, prof. dr. Maria Puiu.

Valoarea totală a proiectului a fost de 8.760.105 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă a fost de 8.430.930 lei.  Impactul economic al obezităţii pe plan mondial este estimat anual la două trilioane USD cuprinzând pe lângă cheltuielile medicale aferente şi costurile economice indirecte – morbiditate şi mortalitate crescute, reducerea productivităţii şi a calităţii vieţii etc. Ministerul Sănătăţii, în cadrul Strategiei Naţionale de Sănătate 2014-2020, “Sănătate pentru Prosperitate”, identifică dieta/obezitatea drept factori comportamentali individuali cu impact major asupra stării de sănătate, iar obezitatea, ca o problema majoră de sănătate publică şi socială.

Proiectul a avut o perioadă de implementare de 42 de luni şi propune, între altele, dezvoltarea comercială a alimentelor dietetice şi a platformelor de diagnostic genetic aferente, care vor pune la dispoziţia medicilor mijloace de individualizare a tratamentelor şi care vor completa valoarea comercială a alimentelor dietetice.  Directorul de proiect este dr. Mihai Niculescu, care lucrează în două companii private americane de tip start-up, una dintre ele având ca obiect de activitate Cercetarea-dezvoltarea-inovarea (CDI), înfiinţată ca un start-up de tip “spin-off” al Universităţii Carolina de Nord (Chapel Hill).

”Este un proiect unic, fiind primul care încearcă să aplice principii nutrigenetice pentru optimizarea unor tratamente medicale. (…). Noi am dezvoltat la Nutrigene Sciences, pe baza aceluiaşi concept, un tratament de scădere a ficatului gras, a acumulării de grăsime la obezi. De aceea am translatat acest concept la tratamentul medicamentos, să-l ajutăm. (…). Această industrie alimentară nutrigenică este o nişă de piaţă, pentru că în loc să vinzi un produs care este acelaşi pentru toată lumea, acum te gândeşti că segmentezi piaţa şi am 10 categorii de oameni pentru care trebuie să customizezi cumva acelaşi produs în moduri diferite de 10 ori, ceea ce este foarte neconvenabil pentru marile concerne”, declara dr. Mihai Niculescu, la lansarea proiectului.

El mai menţiona că datele cercetărilor pot fi folosite, prin translatare, la pacienţii cu ficat gras, împotriva colesterolului, dar se vor putea folosi şi pentru alte boli, de exemplu de natură cardiacă, legate de metabolismul nutrienţilor, iar părinţilor li se va putea determina riscul genetic de a transmite anumite caracteristici genetice copilului. AGERPRES

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *