Peștera Românești din Munții Poiana Ruscă

Divertisment

Peștera Românești, cunoscută de localnici sub numele de Peștera cu Apă, potrivit volumului ”Peșteri din România” (Ed. Științifică și Enciclopedică, 1976), este situată la sud-est de satul Românești (comuna Curtea, județul Timiș), în versantul stâng, bine împădurit al Văii Pustinia, la 2,2 km amonte de confluența acestui pârâu cu Bega Poienilor, în Munții Poiana Ruscă.

Peștera Românești, cea mai mare peșteră din județul Timiș, ce are o acustică excepțională, fiind organizate aici o serie de concerte

Alcătuiți aproape în întregime din șisturi cristaline, Munții Poiana Ruscă au înălțimi de peste 1.300 m (Vârful Padeș 1.374 m și Vârful Rusca 1.359 m). Dolomitele și calcarele cristaline de vârstă siluriană (una dintre cele șase perioade are erei paleozoice; 443-417 milioane ani) sunt prezente în partea de vest a acestor munți. De altfel, principalele culmi din această parte, respectiv din bazinul superior al râului Bega, sunt formate astfel de roci carbonatate pe care se dezvoltă un relief tipic carstic de suprafață și de adâncime, dând nota caracteristică peisajului.

Dintre peșterile existente în bazinul superior al Begăi, puține la număr, amintim: Peștera de la Românești (cea mai mare și mai interesantă), Peștera nr. 1 din Stânca lui Florian; Gaura din Cioaca Birtului și Peștera din Piatra Fetei, cercetate de Șt. Negrea, A. Negrea, V. Sencu și L. Botoșăneanu (1965).

Primele cercetări de natură geologică și faunistică au fost făcut de T. Orthmayr (1872). Abia în 1963, peștera a făcut obiectul unor cercetări moderne complexe, prilej cu care a fost întocmit și planul topografic de către Șt. Negrea, A. Negrea, V. Sencu și L. Botoșăneanu (1965), notează volumul amintit mai sus.

Peștera, aflată la o altitudine de 370 m, este de mărime mijlocie. Cercetările, până în prezent, au acoperit 1.450 m de galerii, din care doar 340 m pot fi vizitați. Este orizontală, fosilă, dezvoltată pe fisuri tectonice prin care a circulat cândva apa de infiltrație. Prima jumătate este săpată în calcare dolomitice de culoare cenușie sau albă-gălbuie, iar a doua într-o brecie tectonică (conține fragmente provenite din rocile aflate în zonele de fractură ale scoarței Pământului, cimentate ulterior prin intermediul materialelor transportate de apele hidrotermale), și care reprezintă un caz unic în România, de unde și aspectul deosebit al celor două jumătăți.

Intrarea are o lățime de 9,5 m și o înălțime de 2 m, lumina pătrunzând difuz până la 70 m. Peștera este alcătuită dintr-o galerie aproape dreaptă de mari dimensiuni, cu lărgiri la intersecția fisurilor tectonice, cea mai mare fiind Sala Liliecilor. Din această sală, dar și din restul galeriei, pornesc mai multe culoare orizontale, ascendente sau descendente, unele neputând fi străbătute fiind foarte înguste.

Peștera prezintă puține stalactite fistuloase (”macaroane”), scurgeri parietale destul de variate, o crustă stalagmitică cu gururi conținând perle de cavernă, stalagmite, domuri și coloane (dintre care una de 7 m, numită ”Tibia și Peroneul”, fracturată în urma deplasării planșeului argilos). În rest, se găsesc blocuri de calcar, argilă și un depozit de guano, mai ales în Sala Liliecilor.

Peștera este caldă 8,4 grade Celsius în Sala Liliecilor, 6,5 grade Celsius în zona mijlocie, umedă (95-100%), fără curenți de aer.

Fauna fosilă se remarcă prin prezența ursului de peșteră (Ursus spelaeus). Totodată, săpăturile au scos la iveală obiecte provenind de la o așezare neolitică: un depozit de cereale, ceramică aparținând culturilor de Tisa și Coțofeni, precum și o vatră reconstituită și expusă în Muzeul din Timișoara unde se păstrează și resturile de urs.

În peșteră au concertat nume importante ale muzicii clasice, jazz-ului, blues-ului, rock-ului sau electronice. Dintre acestea amintim: Filarmonica ”Banatul” în mai multe rânduri, Filarmonica din Arad, corurile ”Sabin Drăgoi”, ”St. Rafailo Banatski” (Serbia) și ”Canon”, formațiile ”Bega Blues Band”, ”Survolaj”, ”Nightlosers”, ”Cargo”, ”Zdob și Zdub”, dar și o serie de orchestre simfonice internaționale.

În 2017, tradiționalul concert din Peștera Românești, ajuns la cea de-a 33-a ediție, a avut loc la 8 octombrie. Organizat de Fundația Academică Culturală Timișoara (FACT) concertul a fost susținut de Orchestra de Tineret a Regiunii de Vest, avându-l la pupitrul dirijoral pe Radu Popa.

La Peștera Românești se poate ajunge urmând drumul dintre Deva și Lugoj (DN 68A) până în localitatea Coșava, iar de aici pe șoseaua spre Valea lui Liman până în satul Românești. Apoi, se urmează traseul marcat — cruce galbenă — ce duce până la peșteră (o oră de mers pe jos), potrivit www.speotimis.ro.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.